Calendar

February 2012
M T W T F S S
« Jan    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
272829  

Stats

  • Posts 105
  • Words in Posts 89,660
  • Comments 469
  • Words in Comments 40,128
  • Categories 18
  • Tags 94

Vizitatori

Despre post-modernitate şi Downshifting

Saptamana trecuta v-am prezentat aceasta reclama de la monster punct ‘com’ cu precizarea “voi elabora mai tarziu ceva mai mult pe tema aceasta” fiindca in momentul respectiv aveam treaba la propriul meu birou. Am mai spus si ca este ironic.

Acuma m-am intors la acest articol si as vrea sa ma tin de promisiune. Totul a inceput acuma 2 saptamani cand am primit un mail dinala ambulant (cred ca stiti genul, multi oameni in TO: line si glume sau slide-uri de PowerPoint in partea de jos, adica in ‘body’). Ma rog, defapt totul a inceput in clasa a 12-a cand o profesoara (nu romanca) ne povestea despre modernitate si post-modernitate. Mi-au mai trebuit insa niste ani buni pentru a intelege majoritatea aspectelor din aceasta comparatie, ani in care am analizat o sumedenie oameni, multe locuri si diferite atitudini.

In acest mail era insa o lucrare a psiholoagei Aurora Liiceanu despre fenomenul occidental denumit “Downshifting”. Denumirea se refera la un fenomen caracterizat prin faptul ca tot mai multi oameni din societatiile cu economii dezvoltate aleg sa mai puna cate o frana in ritmul lor profesional mult prea alert, iar printr-un moment de ragaz, reusesc sa isi reevalueze radical obiectivele si vestitele “ROI”-uri (returns [...]

Sfert De Secol despre Burnout in campul muncii

E trecut de 12 deja dar voi sa va imaginati ca scriu asta cu vreo 2 ore mai devreme.. bine? Merci.

Azi am inceput serviciul la ora 10:20.. dar nu am lucrat efectiv decat pe la vreo 12 asa.. E ok. Tot timpul incep serviciul pe la vreo 10 jumate. De ce? Fiindca ma trezesc pe la vreo 10. Ideea este ca dupaia lucrez pana la 6 non-stop. Si nu este ca in bancul ala unde se intreaba cati angajati lucreaza in firma respectiva iar angajatorul spune “vreo 50%”. Nu e chiar vara ce am sperat-o si asteptat-o..

Se intampla tot mai des sa avem prea mult de lucru la serviciu. Volumul de munca creste vertiginos iar oamenii din jurul tau incep sa plece sau sa clacheze. E normal. Astea sunt vremurile iar in tara asta este chiar mai grav.

Este un cerc vicios. Cei care pleaca lasa in urma lor mai multa munca, iar cei existenti, coplesiti de volumuri inumane, incep sa migreze si ei. Ultimii care raman sunt cei mai blestemati, si de regula erau constransi din start sa ramana (credite, copii), deci nu isi prea pot lua talpasita nici cand devine un infern.. si uite asa se ajunge la disperare.

Este [...]