Eu credeam ca le uitasem sau ca nu le-am prins.. dar dupa ce m-am uitat la ambalaj putin mai tare, mi-am amintit si de gust.. Azi le-am probat din nou si.. bingo! Le prinsesem cu varf si-ndesat inca..
Oct 27 2009
O excursie semi-patriotica
Am decis ca a venit vremea sa onorez numeroasele cereri si sa mai scriu un post dinasta cu multe cuvinte (“post care citesti” pentru cunoscatori). Aveam nevoie de o pauza de la LCD-uri ca deja devenise cam extrema treaba. Totodata mi-am dat seama si ca iesirile de genul asta sunt un dus rece de care tot romanul cu ganduri semi-patriotice ar trebuie sa se “bucure” macar o data la jumatate de an.
Deja de la intrarea in “orasul” Hunedoara se vedeau vechile ruine comuniste din care s-a furat tot ce s-a putut fura (pana si armatura din betoane) si unde nu se mai pot organiza nici macar meciuri de paintball din motive de siguranta.
Ajunsi la castelul Huniaziilor, ne-am invartit putin prin zona pentru a prinde niste unghiuri amarate din care puteai surprinde macar o particica din “frumusetea” castelului vestit. Asadar, urmand maxima ca o poza valoreaza cat 1000 de cuvinte, nu ma mai lungesc deocamdata la discutii si va prezint albumele:
Deci nici nu vreau sa spun cate gunoaie erau in jurul castelului, cat de neingrijita si distrusa este toata zona ce il inconjoara. Castelul este mai mult o ruina, steagurile din sala cavalerilor sunt chinezesti si kitsch-oase iar unele parti din el ar trebui sa fie inchise pe perioada restaurarii (care se spune ca ar fi contractata de catre o firma serioasa), nu de alta dar ai toate sansele sa iti iei un bolovan in cap sau sa cazi peste vreo balustrada. Ce sa zic.. pacat. In loc sa aibe un magazin mare de souvenir-uri, aveau vreo 3-4 imprastiate prin castel. Calitatea marfii lasa de dorit iar preturile erau ridicole pentru ce iti ofereau.
Acestea erau grandioasele armuri si arme ale Huniaziilor. Era pe acolo un ghid amarat (chiar cu adidasii rupti in cur s-ar putea spune) care explica cum pe vremea respectiva doar aristocratii isi permiteau sa dea echivalentul a ~50.000 de euro pe o armura. Pe langa faptul ca au ramas doar ghioarlele astea in castel, nici nu as baga mana-n foc pentru autenticitatea lor. Uitati-va numai cat de jenanta era iluminarea: cate un neon de 2 lei in fiecare vitrina, plasat strategic ca sa te pisi in ele de poze. Se pun spoturi in astea, bah cretiniilor!
Dupa ce ne-am scarbit la castel o tura (cel putin eu.. dar poate sunt eu mai pretentios) am decis sa mergem la restaurantul dupa care tanjisem toata ziua. Se numeste “Rustic” (foarte original) si fusese recomandat de Domnul Dan ca fiind cel mai de lux restaurant din Hunedoara (ceea ce si este). Mi-am comandat o ciorba de burta si un gulyas de vita. Dupa 3 minute se intoarce domnisoara si spune ca nu are vita.. 
Am stat dupaia vreo 10 minute sa ma gandesc cam ce as vrea in locul ei. Pana la urma mi-am comandat tigaia “rustic”, pe care o puteti viziona in poza din stanga. Papanasii chiar aratau splendid. Pacat ca nu erau umpluti cu o dulceata mai de Doamne Ajuta.. Mancarea din tigaia respectiva arata interesant, era insa doar un papricas ordinar. Mi-a placut insa cum mi-a raspuns ospatara atunci cand am comandat-o: “buna alegere!!”… fuck you.
Ce a urmat dupaia a fost insa foarte interesant si de recomandat. Pozele au iesit tare bine deci sper sa va placa:
Aceasta este Biserica Sf. Nicolae din Densus si a fost construita prin secolul 12 avand ca material principal pietre funerare romane refolosite. Acesta este un monument crestinesc care intradevar merita vizitat. Fiind amplasat intr-un cimitir, nu au indraznit inca romanii sa il strice sau sa il orneze cu pet-uri.
Na, cam asta fu excursia. Mi-a amintit cat de distrusa este tara noastra defapt si cat de prosti gospodari sunt majoritatea romanilor. Avem si noi cateva monumente istorice si peisaje frumoase dar nu se ocupa nimeni de ele. Mi scarba.
Pentru varianta Domnului Dan, dati click aici. (Pozele le are tot de la mine.. ca si vizitatorii.. lol)
Next Page »
