Imagine you are up there, like a hawk, the wind blows around you, the smell of the engine, the draft of the propeller… Up there you can let yourself fall, you can climb, turn.. It’s.. freedom! But the best part is the chase, the hunt..
Nu stiu daca ai auzit bancul ala cu rusul care lucra la fabrica de carucioare si pe care l-a rugat nevasta insarcinata sa inceapa si el sa fure cate o piesa doua pe saptamana, ca sa faca si ei un carucior pentru viitorul copil. Rusul incepe si mai palmeaza cate o piesa din cand in cand iar dupa vreo luna reuseste sa le stranga pe toate. Dupa vreo 2 saptamani il intreaba nevasta nerabdatoare daca a terminat odata asamblarea caruciorului. La care rusul raspund iritat: “Mah! nu stiu ce dracu’ se-ntampla dar fac ce fac si tot tanc iese!!!”
Na.. cam asa am fost eu de mic copil cu lego-ul meu rusesc (cred). Faceam ce faceam si tot avion iesea! Totul trebuia sa fie cat mai simetric si cat mai aerodinamic.
Mai tarziu, prin clasa a 10-a, m-am hotarat ca, daca tot nu am cum sa devin pilot fiindca sunt extrem de optically challenged, cea mai buna solutie ar fi fost sa aplic la institutul care invata copiii mari cum se construiesc avioanele adevarate (adica la aeronave). Cunoscand deja 2 persoane care au terminat aeronave la Bucuresti si au ajuns apoi sa profeseze prin comert (adica au ceva butic), m-am hotarat ca ar fi bine sa aplic pe undeva prin Germania. Din pacate, soarta nu a tinut cu mine nici in situatia respectiva. Germania tocmai incepuse sa ameninte cu taxe de scolarizare mari si am impresia ca mediile mele stralucitoare de la Istorie si Engleza nu ar fi impresionat pe nimeni de pe acolo. Asadar, am fost nevoit sa abandonez si visul de aeronave, si visul de aeronautica.. Viata este foarte crunta uneori.
Apoi am mai cochetat o vreme cu ideea de Politehnica. Am si inceput sa iau meditatii prin a 11-a, prelucrand vestita culegere de Poli. Cand am vazut insa cat de necrutatoare este Algebra de clasa a 9-a, am spus ca eu cu asemenea scarbosenii nu vreau sa mai am de a face EVER.. Bine ca nu am mai dat pana la urma la Poli.. cine stie prin ce firma de IT mai ajungeam acum sa lucrez.. si atunci chiar nu stiu ce ma faceam
Postul acesta este despre pasiune mea pentru avioane si zbor in general. Trebuie insa sa mentionez ca nu imi place ideea de a zbura cu avioanele din ziua de astazi.
Asa trebuie sa arate un cockpit, mah!

Care mai este hazul cand zbori cu Mach 3 (adica 3000 km/h) si un computer de bord iti spune si cand sa te scobesti in nas.. (e retorica)
Nu domnle! Mie imi plac avioanele “rapitoare” din al doilea razboi mondial, iar cum am ratat orice sansa de a deveni pilot in viata reala, a trebuit sa profit de fiecare ocazie si ma rezum doar la simulatoare pe PC. Jocul cat de cat realist si interesant pentru PC mi s-a Battlefield 1942 (partea cu simulatoarele de avione, desigur). Insa niciun simulator de PC nu s-a putut compara vreodata cu bestia care mi-a invadat (multumita prietenilor mei buni care m-au cinstit de ziua mea) noua consola. Este vorba de IL 2 Sturmovik, cel mai realist, frumos si palpitant simulator de avioane din al doilea razboi mondial creat vreodata.
Iata niste screenshoturi din joc: (si da.. exact asa se vede si pe un metru de Full HD
)
Se numeste IL 2 Strumovik fiindca jocul este facut de catre rusi, care normal ca au vrut sa isi scoata singurul avion mai de Doamne-Ajuta din al doilea razboi mondial la inaintare. IL 2 –ul era un fel de corcitura intre bombardier cu avion de lupta, un fel de Junkers JU 87 (majoritatea il stiu dupa porecla Stuka) in varianta ruseasca:
Jocul este fantastic iar o instalatie 5.1 data la volum mare face toti banii. Te simti aproape ca intr-un cockpit adevarat. Precum spuneam, jocul este si extrem de realist. Voi insira doar niste feature-uri din care va puteti da seaman la ce nivel s-a ajuns:
Engine-ul de damage este real-time si produce pagube care isi fac treptat simtita prezenta.
- Daca te-a nimerit in aripa, pe langa faptul ca vezi gaurile cand te uiti pe geam, avionul incepe sa traga mai tare in directia lovita, deseori facand continuarea pilotajul imposibila.
- Daca te-a nimerit in motor, pe langa faptul ca dâra de fum lasata de tine te face o tinta usor de reperat, mai ai cam 5 minute de zbor pana iti moare complet. Puterea motorului sufera si ea in astfel de conditii, facand o urcare aproape imposibila.
- Ceea ce m-a socat cel mai tare cand l-am jucat prima oara, a fost faptul ca in timp ce urmaream un bombardier din spate (mare prostie, bombardierele se ataca din parti) si trageam ca adevaratu’ dupa el, “parbrizul” a inceput la un moment dat sa mi se umple de pete negre
. Era ULEI de la bombardier!!! WTF - Daca tragi de mansa prea brusc, pe langa faptul ca ti se innegreste ecranul progresiv (iar pilotul incepe sa gafaie si sa dea semne de lesin), avionul intra intr-o vrie extrem de reala si de regula este foarte greu sa iti mai revii din ea. Daca impingi mansa prea brusc, ti se inroseste display-ul (awesome).
- Daca urmaresti un bombardier si tragi in mitralierele de pe burta sau din spate, chiar omori ceva si il scoti din functiune. Ideea este defapt sa tragi dupa motoare.
In joc ai o campanie foarte frumoasa (cu filmari) din razboiul din Europa:
- de deasupra stramtorii Dover (Battle of Britain) unde nemtii au incercat sa pregateasca terenul pentru invazia insulei britanice cu bombardiere Heinkel escortate de catre avionele de lupta Messerschmitt,
- de deasupra Stalingrad-ului unde rusii s-au straduit sa ofere trupelor de sol un suport aerian cat mai bun cu IL 2-urile si Yak-urile lor,
- de deasupra muntilor Ardeni din Belgia (Battle of the Bulge) unde americanii isi aprovizionau trupele cu pachete livrate de transportoare escortate de Mustang-uri
- de deasupra Siciliei cand britanicii au pregatit terenul pentru invadarea Italiei. Au fost foarte surprinsi (in sensul rau) cand au vazut ca avioanele italienesti erau vopsite maro-rosiatic si cu pete de ghepard
(extraordinara tactica!) - de deasupra Berlin-ului cand nemtii si-au dezlantuit primele fightere cu reactie fabricate vreodata in speranta de a mai salva ceva.
Singura chestie care ma supara este faptul ca in campanie nu poti juca si de partea nemtiilor (ca doar si ei au avut multe victorii frumoase) si ca din avioanele nemtesti (pe care le poti pilota doar in Training Mode) nu poti pilota din cockpit (lenesi!).
Pe langa campanie mai ai si o groaza de misiuni in cele 5 locatii celebre. Deasemenea, din meniul jocului poti accesa hangarul unde ti-s prezentate toate avioanele (cu tot cu specificatii tehnice si istoric), enciclopedia unde poti citi despre pilotii faimosi din WWII si o prezentare a manevrelor acrobatice posibile si foarte utile in timpul unei lupte cu un adversar abil.
Iata si niste clipuri de game-play (unde se vede talentul mai bine
):
Si inca unul (mai smecher!)
Jocul costa ~50 de euro si daca esti fan Sony (ca mine) va trebui sa decartezi toti banii pentru el. Dar sincer, merita fiecare cent!
============================================================================================================================
BONUS: Review la The Red Baron (filmul)
Inafara de Pearl Harbor chiar nu imi amintesc vreun alt film cu efecte frumoase in domeniu. Din pacate, filmul The Red Baron nu se ridica la nivelul CGI-ului din Pearl Harbor din simplul motiv ca nu au avut destui bani pentru asa ceva.
Intai vreau sa va povestesc despre cine este vorba in filmul asta:
Manfred Freiherr von Richthofen a fost cea mai mare legenda a aviatiei din Primul Razboi Mondial. A fost singurul pilot care a reusit sa ajunga la incredibilul numar de 80 de victorii confirmate (la 5 erai deja considerat as), inainte sa fie ucis in actiune chiar inainte de terminarea razboiului. Nici pana in ziua de astazi nu s-a aflat cine exact l-a nimerit cu un singur glont in inima si in plaman dar, cum fusese nimerit de jos, cea mai plauzibila teorie se pare ca ramane cea cu tureta anti-aer. I s-a spus Baronul Rosu fiindca a fost singurul care a indraznit sa isi vopseasca avionul complet rosu. Pe el nu il interesa elementul de surpriza (cu toate ca isi punea toata escadrila in pericol la faza asta), el vroia doar sa bage frica in inamic. A mai fost poreclit si Diavolul Rosu.
Filmul este slab, dar totusi o placere pentru cei pasionati (ca mine). Nu se poate spune ca toti joaca prost tot timpul, dar pana si cei care joaca cat de cat decent mai dau niste rateuri (nu pateuri de raţa) uneori de te doare mintea. In plus, daca il vezi HD, se vede prea tare cum bataliile din aer defapt nu sunt chiar in aer
(dar acuma nu putem avea pretentia sa se fi folosit avioanele originale ca in The Battle of Britain)
Acestia sunt actorii principali, puteti citi despre ei direct pe site (mi-e lene sa mai fac linkuri):
(Am insistat sa fac screenshotul asta fiindca este singurul loc unde se vede cat de splendid era Fokker-ul lui vopsit)
Acesta este trailerul:
(Imi pare foarte rau de poveste. Filmul ar fi meritat un buget triplu.)
*HINT: Daca te uiti a 4-a oara la el nu devine mai bun
(valabil si pentru a 7-a oara la Pearl Harbor)
No related posts.



February 1st, 2010 00:45
a mai existat un simulator bun (dupa posibilitatile grafice ale vremii) – European Air Wars